Sunday, October 25, 2026

NOSTALGICA DESFRUNZIRE / NOSTALGIC UNLEAFING (C III-3)

 

 

NOSTALGICA DESFRUNZIRE

NOSTALGIC UNLEAFING


A-ți aminti, TOAMNA, înseamnă

a privi inima cum se desfrunzește,

lăsând Verile să cadă înapoi pe pământ.


To remember during AUTUMN

is to watch the heart unleaf,

letting the Summers fall back to earth.


Deci a venit şi toamna cu palele-i tristeţi
Şi curg încete frunze şi-s paşii mei înceţi,
Pe-arginturile minţii tresaltă întrebări,
Cum joacă pe icoană lumini de lumânări.

(N. Labiș)


And so arrived my Autumn, with its somber sighs…
The leaves slowly drift, as my own pacing dies;
Upon my silvered mind, questions start to flare,
Like candlelight dancing on icons in prayer.

(N. Labiș)

 

PREFAȚĂ

NOSTALGICA DESFRUNZIRE este al treilea volum din ciclul ANOTIMPURILE TRECERII 1, după LUNAtica IUBIRE (I) și MIRABILA RODIRE (II). Ciclul va fi încheiat cu volumul CLAR_OBSCURA - NTROIENIRE (IV).

Catrenele acestui volum confirmă că NOSTALGICA DESFRUNZIRE nu este pur și simplu o carte despre îmbătrânire și nici doar o carte a amintirilor.
Este o meditație poetică asupra:

• anotimpurilor ca oglinzi ale vieții interioare,

• persistenței dorului,

• supraviețuirii iubirii prin memorie, vise și realitate,

• tensiunii dintre declinul corporal și vitalitatea spirituală,

• și a dorinței de a transforma chiar și mortalitatea în frumusețe.

Poetul nu doar îndură toamna; el învață să citească viața prin ea. Frunzele, bruma, amurgul, zăpada și Pământul rotitor devin toate embleme ale unei conștiințe care rămâne tandră, alertă și imaginativă chiar și în timp ce se apropie de ultimul său Anotimp.

Este întotdeauna atras de două lumi: spre ceea ce a fost – prin dor, amintiri și vise, și spre ceea ce va veni – prin griji și speranțe. Cu toate acestea, „carpe diem” îl menține întotdeauna în echilibru:

În TRECUT, sunt deprimat; / În VIITOR, sunt stresat; /
Trăirea doar în PREZENT, / E un dulce compliment.

NOSTALGICA DESFRUNZIRE evocă pierderea dulce-amăruie a trecutului – la fel cum copacii își pierd frunzele toamna – simbolizând trecerea timpului, memoria și durerea blândă a îmbătrânirii. Oglindește conceptul poetic de „despărțire”, reflectând asupra a ceea ce a fost, a ceea ce este pierdut și a modului în care ducem mai departe momentele trecătoare.

Catrenele volumului redau dimensiunile memoriei și pierderii:

• Metafora autumnală: Frunzele care cad reprezintă verile dispărute, inocența tinerească și inevitabilul marș al timpului.

• Dorul reflexiv: Recunoașterea trecutului fără a încerca cu disperare să-l recreezi, în schimb, așezându-te cu frumusețea liniștită a memoriei.

• Greutatea creșterii: Acceptarea faptului că tristețea și bucuria izvorăsc din aceeași rădăcină pe măsură ce inima se maturizează.

 

PREFACE

NOSTALGIC UNLEAFING is the third volume in the PASSING SEASONS cycle, after LUNAtic LOVE (I) and THE WONDROUS PATH TO LIFE (II). The cycle will conclude with the volume CHIAROSCURO WINTERING (IV).

These quatrains confirm that NOSTALGIC UNLEAFING is neither simply a book about aging nor merely a book of memories. It is a poetic meditation on:

• the seasons as mirrors of inner life,

• the persistence of longing,

• the survival of love through memory, dreams, and reality,

• the tension between bodily decline and spiritual vitality,

• the wish to transform even mortality into beauty.

The poet does not merely endure Autumn; he learns to read life through it. Leaves, frost, dusk, snow, and the circling Earth become emblems of a consciousness that remains tender, alert, and imaginative even while approaching its final Season.

The author is continually drawn toward two worlds: toward what was—through longing, memory, and dreams—and toward what may come—through the anxieties and hope. Yet “carpe diem” repeatedly restores the balance:

In the PAST, I am depressed;/ In the FUTURE, I am stressed; Living only in the PRESENT / Is life’s sweetest compliment.

Nostalgic Unleafing evokes the bittersweet shedding of the past, much as trees shed their leaves in Autumn. It becomes a metaphor for passing time, memory, and the gentle ache of growing older. It also suggests a poetic parting: a reflection on what has been, what has been lost, and how transient moments are carried forward.

These quatrains envision the dimensions of memory and loss:

• The Autumnal Metaphor: falling leaves stand for vanished summers, youthful innocence, and the inevitable passage of time.

• Reflective Longing: the past is acknowledged without a desperate attempt to recreate it; instead, memory is contemplated in its quiet beauty.

• The Weight of Growth: sorrow and sweetness spring from the same root as the heart matures.


CUPRINS / CONTENTS


I. VARA PLEACĂ, TOAMNA VINE

I. SUMMER IS LEAVING, AUTUMN IS COMING

1. Amintiri din Vara abia trecută
1. Memories of the Summer Just Past

2. Dor de Vara plecată
2. Longing for the Departed Summer

3. Primele semne ale desfrunzirii
3. First Signs of Unleafing

II. PRIMĂVARA INVERSĂ
II. REVERSE SPRING

1. Vară în Toamnă
1. Summer in Autumn

2. Primăvară în Toamnă
2. Spring in Autumn

3. Iarnă în Toamnă
3. Winter in Autumn

III. TOAMNA PLEACĂ, IARNA VINE
III. AUTUMN IS LEAVING, WINTER IS COMING

1. Iluzii autumnale
1. Autumnal Illusions

2. Lupta împotriva uitării
2. The Struggle Against Forgetting

3. Poezia ca refugiu în desfrunzire
3. Poetry as a Refuge from Unleafing

 

............................................................................................................

 

3. Poezia ca refugiu în desfrunzire

3. Poetry as a Refuge from Unleafing


Toamna - aduce poezie,
Dans de frunze, frenezie;
A Verii b i o c h i m i e
Se transformă-n nostalgie !¡

Autumn brings me poetry,
Leaves in dance and frenzy free;
Summer’s living chemistry
Turns to wistful memory!

Câte vise14-n nostalgie
S-or preface-n poezie?
Câte visuri
14, câte patimi...
S-or preface-n stropi de lacrimi?

How many dreams14 that longing brings
Will turn to poetry and sing?
How many daydreams
14, passions, fears...
Will melt away in drops of tears?

– Dă-mi, Doamne, dacă se poate,
Prin mărinimia milei,
O cântare-n vis de noapte,
Să-mi spargă tăcerea zilei !..

– Grant me, Lord, if it may be,
In boundless mercy, hear me pray,
A song in dreams to come to me,
And break the silence of my day !..

Nu - i izvor de poezie
Un gând ce n-a ars pe rug
Și n - a băut apă vie ‒
Dorul iubirii, din zori în amurg ¡!

No thought can flow as poetry
Unless it burned upon the pyre,
And drank the living water free—
Love’s longing, dawn to sunset fire!

E pustiu Toamna pe-alee...
Nu-s nici muze
Să m - amuze,
Că s-au ascuns în muzee !?

Autumn leaves the alley bare;
No Muse remains to charm me there;
Have all the Muses fled the air
To hide in museums somewhere?

O cântare fără Muză
E-o pădure fără frunză !
Sufletu, de dor golit,
E un suflet pustiit !?

A song without a guiding Muse
Is like a forest stripped and bare;
A soul whose longing it must lose
Is but a wasteland of despair!?

─ Pădure, pădure...
Trăim vremuri dure :
Tu îți pierzi frunza prin brume,
Eu îmi pierd Muza prin lume ;;;

─ O forest, forest, hard our days:
You lose your leaves beneath the rime,
I lose my Muse along my ways,
Both stripped by frost and passing time;;;

Ce este mai trist pe lume...
Ca pădurea fără frunză,
Ca un om fără de glume,
Și poetu fără Muză ?

What could be sadder now to see:
A forest stripped of every leaf,
A man whose laughter ceased to be,
A poet whose Muse is lost in grief?

Târziu, Toamna, printre brume,
A-nflorit  un  t r a n d a f i r ;
Ce dorește oare-a-mi spune?
Tare-aș vrea să mă inspir !...

Late in Autumn, through the rime,
One lone rose begins to flower;
What would it tell me at this time?
How I long to catch its power!...

Îmi zâmbește-o floare
Ascunsă-ntre file |*|
În prima scriSoare,
Din prima iubire !

A flower smiles from pages pressed,
Where long ago it came to rest;
Within the first love-letter there,
My first love sent with tender care!

Parcă văd floarea mișcând,
Nici de ploaie, nici de vânt ;
O bate, oare, vreun gând ?
De ce nu-l pune-n cuvânt ?

I seem to see the flower sway,
Though neither rain nor wind is near;
Does some thought stir its heart today?
Why will it not in words appear?

Îți recitam poezii...
În serile Primăverii;
Le-aud, ecouri târzii,
Vibrând liniștea tăcerii...

I recited verses clear
On evenings of our Springtime fair;
Now distant echoes reach my ear
And make the silence tremble there...

File galbene de vreme
Mai păstrează poezii
Când iubirea de devreme
Aprindea stele făclii ***

The yellow pages worn by time
Still guard the poems of the past,
When early love, in golden prime,
Lit stars as torches that would last...

Privind la scrisoarea arsă
Din inima ei de foc . . .
Mă miră vremea întoarsă;
Noi vream s-o ținem în loc.

I gaze upon the letter burned,
Once written by her heart of fire;
And marvel: Time itself has turned—
The Time we wished to halt entire.

Mai e o lacrimă uscată !,.
Plânsă odată pe-o scriSoare;
Semn al iubirii de-altădată,
Din Primăvara trecătoare...

There's still a tear, now dry and old,
Once wept upon a letter's line;
A sign of bygone love, untold,
From fleeting Spring of olden time...

Focuri mocnite-n scrisori,
Peste veac se mai aprind ¡¡¡
Și, luminând printre flori,
În brațe iar mă cuprind...

Old letters, embers long concealed,
Across the years ignite once more¡¡¡
Among the flowers, light revealed,
They clasp me as they did before...

Dedicație pe-o carte...
De demult și de departe...
Reaprinde, printre rânduri,
O-mbrățișare de gânduri :::

A dedication on a page,
From far away, another age,
Rekindles softly, line by line,
A clasp of thoughts once yours and mine.

Stropi de ploaie :
Lacrimi de nor ;
Gânduri pe-o foaie:
Lacrimi de dor ...

The drops of rain:
Tears of a cloud;
Thoughts born of pain:
Longings aloud.

Gânduri, stângaci așternute,
Pe un petec de hârtie,
Peste ani rămase mute,
Dau miraj de nostalgie ...

Thoughts so awkwardly laid down,
On a scrap of paper frail,
Mute for years, they gather round,
Weaving nostalgia’s veil...

Zboară din suflet spre minte
Gânduri care torc cuvinte...
Amintirea tinereții-i
Fir de timp pe fusu vieții...

From my soul to mind they glide,
Thoughts that spin the words inside;
Memory of youth—a thread,
Round life's spindle softly spread...

Gândurile-mi se rezumă
La miraj de poezie ...
Ca un trandafir sub brumă,
Visând iubirea târzie ...

My thoughts now gather, more and more,
Around poetry’s mirage;
Like a rose beneath frost’s hoar,
Dreaming love in later age...

Trăiesc pe firu-amintirii,
Pe aripa poeziei,
İubirea iubirii,
Bucuria bucuriei...

On memory's thin thread I stay,
On poetry's light, soaring wing,
The love of love along the way,
The joy of joy in everything...

Oprit din mersu-mi înainte,
Încerc gânduri să adun
Din imagini și cuvinte
Ce le-am risipit pe drum...

Now halted from my forward pace,
I try to gather thoughts I find
From words and images I trace,
Which on the road I left behind...

În ziua-mi ajunsă-n chindie
M-am reîndrăgostit de poezie;
Să-mi lumineze asfințirea,
Să-mi reînvie iubirea...

Now that my day has reached its evening hue,
I fall in love with poetry anew;
To light my sunset from above,
And wake again my sleeping love...

Cânt a vieții nostalgie,
Viață care nu se-ntoarce,
Amintiri... prin poezie,
Cât al vieții fir se toarce...

I sing life’s wistful elegy,
For life that never comes again;
Memories breathe through poetry,
While life keeps spinning out its skein...

S-a făcut aproape seară
Până să-mi termin catrenu ;
‒ De ce nu oprești ca trenu,
Timp Rapid fără de gară ?

Before I finish this quatrain,
Evening time has almost come;
‒ Why not stop, as does a train,
Speeding Time, with station none?

De ce nu-s și eu ca frunza ?
Târziu, Toamna, după brume,
Să mă retransforme Muza
Ca să plec dansând din lume...

Why can I not be like the leaf,
Late in Autumn, after rime?
May the Muse, to my relief,
Send me dancing out of time...

Mi-am trăit Vara crescendo,
Ca - n Bolero de Ravél . . .
Din Toamnă va fi morendo,
Stins ecou de menestrel . . .

I lived my summer crescendo,
Like vivid Ravél’s Boléro;
Come Autumn, it turns morendo—
A minstrel’s fading echo.

Boleroul lui Ravel →
Prin al Toamnei la pas mers,
Îmi oferă cânt și vers;
Doar că îl ascult invers ←

Ravél’s Boléro moves on →
Through Autumn, marching step by step;
It brings me music, brings me verse,
Yet I hear it in reverse. ←

Zboară  cuvinte  din  g â n d
Ca, toamna, frunzele-n vânt ;
Toate lasă - n urma lor
Muguri pentru viitor ...

Words fly outward from the mind,
Like autumn leaves upon the wind;
Yet every leaf that drifts away,
Leaves buds to greet a future day...

Gându, cuvântu, condeiu—
Cărămizi de poezie …
Iubirea, rodirea, TE_IU—                   (TE_Iubesc)
Cărămizi de veșnicie ...

Thought, word, and the pen anew—
Bricks of poetry they make…
Love, fruition, I LOVE YOU—
Eternity's bricks we take...

Poezia-ascunde-n ea
Un cântec necântat încă;
Mugure, iarna, sub nea ,
Vis de floare-n noaptea-adâncă...

Poetry hides in its flow…
A song not shown in the light;
A bud, in winter, under snow,
A dream of flower in deep night...

************************************************ 

Plec spre Iarnă18 ca toamna frunza-n vânt;
Mi - e Anotimpu ultim pe Pământ ,,,.
Prin  A n o t i m p u r i l e - n  goană,
Mă doare doru de Veri și de Toamnă !

Toward Winter18 I depart, an autumn leaf in wind;
My final Earthly Season is drawing near ...
Through all the Seasons’ rushing race I leave on wing
A longing deep for Summers and for Autumn dear.

******************************************************* 

GLOSAR / GLOSSARY

1 Anotimpurile vieții: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna (scrise cu majusculă) sunt considerate aici Anotimpurile vieții: Iubirea, Rodirea, Desfrunzirea și, respectiv, Înzăpezirea. Acestor Anotimpuri le sunt dedicate volumele de catrene LUNAtica IUBIRE, MIRABILA RODIRE, NOSTALGICA DESFRUNZIRE (posted on https://anitescu.blogspot.com/) și ALBA-NEAGRA-NTROIENIRE (in work).

1 The Life Seasons—Spring, Summer, Autumn, and Winter (capitalized)—represent Love, Fruiting, Unleafing, and Snowfall, respectively. The volumes of quatrains LUNAtic LOVE, THE WONDROUS PATH TO LIFE, NOSTALGIC UNLEAFING (posted on https://anitescu.blogspot.com/) and CHIAROSCURO WINTERING are dedicated to these Seasons.

2 PrimaVara și Vara, împreună, sunt aici Veri.

2 In this volume, “Summers” may embrace both Spring and Summer, reflecting the Romanian word primă_vară (“first_summer”).

3 Zâna MARGARETA din LUNAtica IUBIRE.

3 The Fairy DAISY from LUNAtic LOVE.

4 Zâna Regina Nopții din LUNAtica IUBIRE.

4 The Fairy QUEEN OF THE NIGHT from LUNAtic LOVE.

5 Zâne bune; personaje feminine din mitologia populară românească, întruchipări mai ales ale bunătății și frumuseții. Figurativ: tinere foarte frumoase. Aici este subliniată și o trimitere către ELE, iubitele de demult.

5 Benevolent female figures from Romanian folk mythology, especially embodiments of goodness and beauty; figuratively, very beautiful young women. Here the word also echoes ELE (“THEM”), the beloved women of long ago.

6 După Mihai Eminescu, „La steaua”.

6 After Mihai Eminescu, “La steaua”.

7 Zâna NU-MĂ-UITA din LUNAtica IUBIRE.

7 The Fairy FORGET-ME-NOT from LUNAtic LOVE.

8 Zânele din LUNAtica IUBIRE: NU-MĂ-UITA, MARGARETA, FLOAREA- STEA.

8 The Fairies from LUNAtic LOVE: FORGET-ME-NOT, DAISY, STAR- FLOWER

9 Izvoarele Iubirii din Muntele Amintirii sunt descrise în volumul LUNAtica IUBIRE.

9 The Springs of Love from the Mountain of Memory are described in the volume LUNAtica LOVE.

10 După unul dintre catrenele poetului persan Omar Khayyam.

10 After one of the rubaiyat of the Persian poet Omar Khayyam.

11 Legenda Meșterului Manole.

11 The legend of Master Manole.

12 Zâna FLOAREA-STEA din LUNAtica IUBIRE.

12 The Fairy STAR- FLOWER from LUNAtic LOVE.

13 După Tudor Arghezi, „De ce-aș fi trist?”

13 After Tudor Arghezi, “De ce-aș fi trist?”

14 Visele sunt în timpu somnului; Visurile sunt în timpu zilei (visări).

14 Dreams or Night Dreams during the night; Daydreams during the day.

15 „Mările uitării” capătă prin „Seas of Lethe” o rezonanță clasică: în mitologia greacă; Lethe era râul uitării.

15 “Seas of Lethe” has a classical resonance: in Greek mythology, Lethe was the river of oblivion.

16 După Mihai Eminescu, „Revedere”.

16 After Mihai Eminescu, “Revedere”.

17 Româna împletește ROD—rod, roadă, împlinire—cu DOR—dor, tânjire—apoi transformă rod în verbul „mă rod”. Engleza nu poate reproduce toate cele trei sensuri prin aceleași litere inversate.

17 Romanian intertwines ROD—fruit, yield, fulfilment—with DOR—longing—then turns rod into the verb mă rod, “they gnaw at me.” English cannot reproduce all three meanings with the same reversed letters.

18 CLAR-OBSCURA ÎNTROIENIRE, în lucru.

18 CHIAROSCURO WINTERING, in work.

 

 

(Va fi postat în curând vol. IV, CLAR-OBSCURA ÎNTROIENIRE, din ciclul ANOTIMPURILE TRECERII)

(In the near future the next post will be vol. IV, CHIAROSCURO WINTERING, from the SEASONS OF PASSING cycle)

 

 

1 comment:

  1. Semnificația metaforei
    • Toamna interioară: Desfrunzirea nu reprezintă doar căderea frunzelor de pe ramuri, ci și despuiarea sufletului de iluzii, amintiri sau speranțe.
    • Nostalgia trecutului: Sentimentul de dor față de o epocă apusă, o iubire pierdută sau tinerețea care s-a scurs.
    • Fragilitatea existenței: Ramurile goale rămase în fața iernii simbolizează vulnerabilitatea umană în fața destinului.

    ReplyDelete