CUVINTE  PRELIMINARE

Din corzi întinse în gândire

Se nasc cuvinte prin vibrare;

Isca - vor oare, prin iubire ,

Farmec, frumusețe, încântare?

Gândurile scrise-n carte

Când sunt citite învie ;

Închise-n carte pustie,

Rămân părăsite, moarte.

Catrene neterminate ...

Catrene izvor de gânduri,,,

Citiți-le mai d e p a r t e...

Citiți-le printre rânduri ;;;

La sfârșit, punctele... puncte

Nu-i sunt catrenului scrumu;

Ci e semn că e o punte

Să continui pe ea drumu...

Scriu cu literă-nclinată

Cum e-n viață alergând

Pe a timpului cărare

De la leagăn la mormânt ,,,.

,,,. A n o t i m p u r i l e toate

Izvorăsc treptat prin vreme;

Izvorăsc gânduri ri(t)mate

Și se-așează în catrene,.,.

Din amintiri, din visuri, din trăiri ,

Am brodat cuvinte, simplu și firesc;

Le-am descântat să iște tresăriri

În sufletele celor ce citesc ...

Nu voi lăsa avere

Când voi pleca, departe;

Doar gânduri efemere

Închise într-o carte...

              *

PREFAȚĂ

Zăbovind pe-a vieții cale

Să vezi trecerea prin vreme,

Ale T R E C E R I I catrene

Poate sunt și ale tale...

Bat, târziu, la poarta ta

Ca pribeag din alte timpuri;

De-mi deschizi, poți revedea

TRECEREA prin ANOTIMPURI ,,,.

Sunt prea mic pe un Pământ prea mare,

Prea mic Pământ în vaste lumi stelare;

Trăiesc doar cu iluzii de spații și de timpuri!?

Și viața mi se trece, prin timp, în Anotimpuri ,,,.

Timpu trece,

Mă p e t r e c e,

De la Anotimpu rege

Pân' la Anotimpu rece.

Curg ca un izvor la vale ,

De la munte până-n mare,.

Din Primăvara de vis,

Până-n al Iernii abis.

Un Anotimp pleacă și un altu vine;

Descumpănit , pe cărare ,

Rămân mereu cu mine

Și plec cu fiecare....

Mă dor plecările...

De-atâta d o r

Și depărtările

Mă dor . . .

Nu mi-e toată calea lină

De la naștere la moarte;

E-ntâi zboru spre lumină

Și apoi căderea-n noapte¡!

                 *

Când florile Primăverii

Ning iubire pe-a ta față,

Zâmbește cu drag chemării

Ce prin șoapte te răsfață...

Când soarele Verii calde

Te-mbujorează la f a ț ă,

Lasă-i razele să-ți scalde

Rod iubirii, noua viață...

Când frunzele-n dans de Toamnă

Parcă-n jocu lor te-au prins,

Prinde-le-n cunună, Doamnă,

Peste păru-ți tot mai nins...

Când se așterne zăpadă

Pe iubirea de-altădat',

Las' o lacrimă să cadă

Pe-obrazu nesărutat!

                *

Îmi torc gânduri în cuvinte,

Le-mpletesc în fir de timp;

Țes aducerile - aminte

Anotimp cu Anotimp,,,.

Primăvara-i cu - a iubi ,

Iarna-i cu ger ce nu iartă;

De la visuri cu va fi . . .

La povești cu - a fost odată...

Dacă Timpu-ar avea timp,

Și Moartea ar avea moarte,

Viața-ar fi un Anotimp

Ținând o eternitate...

Timpu trece, timpu tace,

Timpu face și desface...

Înflorirea și rodirea;

Desfrunzirea, 'ntroienirea.

Anii-n orice Anotimp

Cuprind 4 anotimpuri

Ce se rotesc la răstimpuri

Pân' mă scot din spațiu, timp

                   *

... Și va veni o dimineață,

Cu Primăvara-n zori de zi;

Și-n drum de flori voi întâlni

Iubirea mea de-o viață . . .

... Și va veni o zi,

O zi lungă de Vară;

Și-atunci iubirea va rodi,

Și-o nouă viață-o să răsară...

... Și va veni o seară ,

Cu soare blând, de Toamnă;

Și-n dansu frunzelor de-afară,

Voi dansa cu a mea Doamnă...

... Și va veni o noapte ,

Când Iarna-ngheață zboru;

Și gândurilor toate

Le va seca izvoru,.

... Și va veni o vreme...

Când pentru fiecare,

Va ninge ca-n poeme

Tăcere și uitare

                 *

– Bună dimineața Primăvară!..

– Bună ziua caldă Vară !..

– Bună seara tristă Toamnă!..

– Noapte bună lungă Iarnă!

                  *